Misionarul Basarabean

Virgy — Tue, 07 Feb 2012 21:59:44 +0000

Dumnezeu pe strazile din tara mea…

E abia o saptamana de cand am ajuns in Moldova, dar fiecare zi e atat de diferita si lucrarea de pionerat e atat de diferita decat imi imaginam eu. Iata ce a marcat ziua aceasta:

Asa cum va spuneam din 6-17 februarie avem retreat ca si echipa. Azi dimineata eu predam despre “Viziune si chemare”. Noaptea trecuta nu prea am gustat somnul ca a fugit de la mine.

Nu toate strazile au flori...

Eram cam obosita, dar stiam ca e o lupta spirituala. In timp ce predam si vorbeam exact despre valorile pe care trebuie sa le avem ca misionari de-a lungul implinirii viziunii, a sunat cineva la usa apartamentului nostru.

Nu asteptam pe cineva.

Dar am iesit sa vad cine-i. Cand am deschis era o femeie care cersea. Cand m-am uitat in ochii ei, ca niciodata, am vazut durere, singuratate si oboseala de a-si mai trai viata. La prima vedere parea imbracata ca de iarna. La noi acum sunt vreo -15 C. Dupa ce i-am dat o paine, cativa biscuiti si ceva bani, m-a intrebat daca nu am o pereche de cizme pe care sa i le dau. Pentru momente chiar nu mai stiam daca avem asa ceva in apartament de aceea i-am spus ca azi nu pot s-o ajut cu cizme si ma gandeam sa-i zic sa vina maine. In timp ce procesam rapid si imi imaginam cum ar veni si maine ca sa-i dau cizmele, am avut in minte imaginea ca la usa apartamentului nostru vin multimi de oameni cu nevoi si ca usile apartamentului sunt deschise pentru ei. A trecut ceva rece prin mine si momentul acela s-a pus ca o amprenta pe inima mea. Era ceva ce ma instiinta ca Dumnezeu vorbeste.

Dar ziua a trecut. Si am uitat de aceasta intamplare.

Seara mi-a aparut in fata ochilor chipul acelei femei din nou. Ceva ma cutremura cand imi amintesc de ea.

Nu stiu ce-i aceasta. Dar astept confirmari de la Dumnezeu in continuare.

Aceasta este a doua intamplare in echipa noastra doar intr-o saptamana. Marta (colega mea) a avut ceva asemantor saptamana trecuta cu o femeie care statea pe strazile orasului si nu avea nici familie si nici casa dupa ce a slujit intr-o familie o perioada.

Dumnezeu e aici si lucreaza pe strazile din Moldova.

paradox

Virgy — Thu, 05 Jan 2012 13:56:45 +0000

Ce paradox mai e si acesta?

Ciudat sau nu, dar azi dimineata m-am trezit cu aceasta intrebare “Ce paradox, sa-L avem pe Dumnezeul Universului in noi, in inima noastra si totusi sa comunicam, sa discutam mai mult cu prietenii, colegii, vecinii etc., iar cu Dumnezeu nu comunicam o zi intreaga sau chiar zile intregi?” Ce paradox e si acesta? Cum e posibil?

Si sunt constienta ca noi avem nevoie de El, nu El de noi. El ramane a fi Unicul Dumnezeu indiferent de circumstante si de ceea ce fac eu.

Suntem constienti ca timpul petrecut cu El e cel mai pretios si cel mai benefic pentru noi, ca relatia cu Dumnezeu e cea mai importanta relatie si lucrare din viata unui om, si totusi….ignoram…

De ce sunt dimineti cand ma trezesc si imi fac planurile mele pentru toata ziua ca si cum Dumnezeu nu ar trai in mine si ca si cum eu nu as fi copilul Lui? De unde vine aceasta independenta bolnava?

Stim ca de la cadere ni se trage tot. Atunci relatia omului cu Dumnezeu a fost deformata, distorsionata. Atunci am pierdut dorinta naturala de a-L cauta pe Creatorul in fiecare clipa si de-a comunica in primul rand cu El. De aceea, timpul cu Dumnezeu a devenit o lupta pentru noi. La inceput, au fost multimile de jertfe pe care trebuia sa le aduca omul lui Dumnezeu pentru ca pacatul cerea moartea. Apoi, Dumnezeu, Care e Unic in dragoste si compasiune, a coborat aici pe pamant si a trait printre noi si S-a jertfit pentru noi. Si aceasta pentru ca El sa traiasca in noi in toata puterea Lui dumnezeiasca zi de zi. Nu ma intrebati cum se explica ca Dumnezeu Care a creat acest Univers imens si complicat, traieste intr-un om ca mine. Ca sa pot sa explic in mod inteligibil, ar trebuie sa existe o logica aici. Dar Dumnezeu depaseste logica mea in acest adevar despre El. Nu inseamna ca nu exista logica deloc in ceea ce face Dumnezeu, dar aceasta nu e dimensiunea Care sa-L limiteze pe El. Oricum El este Infinit!!!

Ce pot sa zic in fata acestei realitati? Doamne, invat-ma sa am prioritati corecte anul acesta. Nu lasa sa treaca o zi fara ca sa nu comunic cu Tine intr-un mod eficient. Adu-ma langa Tine in fiecare zi si lasa-ma sa-Ti vad Gloria Ta, asa cum Moise a facut!

anul 2011

Virgy — Sat, 24 Dec 2011 12:56:56 +0000

Infinitele binecuvantari…?

“Infinite au fost binecuvantarile Lui in aceste trei luni de aceea nu le pot numara” – mi-am zis la sfarsit de scoala.

…In utima mea scrisoare va spuneam despre plecarea mea in Polonia si Elvetia impreuna cu Scoala de Pionerat si Lideri (SPL). Acele 2 saptamani au fost o revelatie despre istoria Europei si despre ideile marilor lideri politici care au influientat istoria continentului nostru. Cand am vizitat lagarul de concentrare de la Auschwitz, cand numaram in zare baracile in care mii de oameni erau chinuiti in al II-lea Razboi Mondial, L-am rugat pe Dumnezeu sa ne ierte de pacatul savarsit. Si dorinta inimii mele ca sa fac alegeri placute Lui e tot mai puternica de atunci. Aceasta mi-am spus si in Geneva cand ascultam istoria lui Tom Bloomer despre influienta lui Calvin in societate. A fost harul Lui sa imi arate locuri ca Polonia si Elvetia.

Acum cand va scriu ma gandesc cat de repede au zburat cele 3 luni in Norvegia.

Am graduat SPL cu aproximativ o saptamana in urma. Iar ceea ce a slefuit Dumnezeu in mine ramane vesnic, precum si relatiile pe care le-am creat acolo. Ba mai mult, Dumnezeu mi-a dat si noi prieteni.

Dorinta mea si a lor e sa dezvoltam o retea de relatii in continuare in Europa ca si un nou val al TPM-ului.

Aceste 3 luni au fost pentru mine o noua slefuire a caracterului. Am descoperit si am inteles mai profund :

Chemarea mea principala e sa-L cunosc pe Dumnezeu (relatie intima zilnica), apoi e chemarea de-a lucra cu El in Moldova;
Dumnezeu a investit mult si stiu ca asteapta mult de la mine;
Ca si lider, nu ma pot limita doar la conducerea in TPM Moldova, ci sunt chemata sa ucenicesc natiunea mea.
Lupta mea e sa fiu un lider bun (integru, cu influienta).
Dumnezeu mi-a dat darul discernamantului si prin acesta sunt chemata sa fiu un mijlocitor al Lui;
Sa investesc in tineri care la randul lor vor investi in alti tineri – e un scop in sine.

Dar cel mai evident rod dupa aceasta scoala e dependenta mea mai profunda fata de Dumnezeu.
In aceste trei luni, am beneficiat de provocari, bucurii, minuni si chiar momente cand Dumnezeu mi-a zguduit intelegerea mea despre El. Toate au creat in mine un lider mai puternic si mai stabil in El.

Insa nu as fi biruit singura in toate acestea daca nu ati fi fost voi langa mine prin rugaciune, incurajare si, unii, prin suport financiar. Multumesc pentru sustinerea si intelegerea voastra!!!

Va invit sa continuati sa va rugati impreuna mine:

Pentu perioada de tranzitie prin care trec acum.
Pentru un timp bun de procesare a invataturii pe care am primit-o in aceste 3 luni.
Multumire pentru prima Scoala de Ucenicie in MD si Scoala de Pionerat si Lideri in Norvegia.

Iar acum cand crestinatatea sarbatoreste Nasterea Domnului Isus, eu va doresc lumina si pace divina in suflet si in familie, in relatii si in lucrare. Fie ca anul care vine sa fie anul roadelor si al rascumpararii, a cunoasterii mai profunde al Celui Sfant si Vesnic Viu!!

Promisiuni

Virgy — Fri, 25 Nov 2011 10:16:14 +0000

Promisiuni noi…

In dimineata aceasta am avut bucuria sa impartasesc cu toti colegii mei din Scoala de Pionerat si Lideri despre Moldova si despre planurile Lui pentru Moldova.

A fost un moment cand am ingenunchiat cu totii in fata tronului si L-am rugat pe Dumnezeu sa ne vorbeasca. E asa un privilegiu ca toti am fost in rugaciune si toti colegii mei au mijlocit pentru tara mea.

Eu am trait un moment unic azi dimineata! Cand ma rugam pentru suportul financiar al echipei, L-am rugat pe Dumnezeu ca sa nu permita niciodata in istoria TPM-ului in Moldova ca vreun staff sa paraseasca TPM-ul din cauza insuficientei financiare. Cand am adunat toate foile si am citit ce au primit colegii mei de la Dumnezeu, am descoperit promisiunea “Nicio persoana din echipa nu va parasi TPM-ul din cauza finantelor!” Ce mare promisiune! Ce minunat cand El vorbeste!

Iata ce ne-a vorbit si ne-a promis Dumnezeu in dimineata aceasta:

1. Tineri Pentru Misiune aduce speranta in Moldova, o identitate clara pentru crestini si moldoveni

2. Moldova ridica-te!

3. Dumnezeu e multumit de noi si de ceea ce am inceput in Moldova

4. Avem nevoie de intelepciune si curaj in toate lucrurile

5. Echipa noastra are nevoie de intelepciune cum sa reformam Moldova

6. Sa cream o retea de relatii, sa fim deschisi pentru oameni noi, pentru oameni cheie din tara

7. Unitate – prin unitatea dintre noi vom fi capabili sa fim un exemplu pentru biserici si un ajutor in mijlocul lor

8. Dumnezeu Isi revarsa binecuvantarile Sale peste noi. Vom fi o binecuvantare pentru Moldova si pentru natiuni.

9. Sa daruim si vom primi. Sa fim curajosi! Dumnezeu e cu noi! (daca sa adoptam Kosovo ca si locatie)

11. Nu uitati ce-a facut Dumnezeu pentru voi in domeniul financiar pana acum. Nicio persoana din echipa nu va parasi TPM-ul din cauza finantelor (suport financiar).

12. Biblia e cea care va transforma natiunea si-i va pune o fundatie in autoconducerea crestinilor. Invatati-i pe studentii din universitati sa se ridice si sa transforme Moldova pentru Gloria Lui. Supuneti-va autoritatilor! Rugati-va pentru ei! Binecuvantati-i! Dumnezeu i-a delegat sa fie acolo! Proclamati viata peste ei! Viata, nu moarte! Binecuvantati-i, nu-i judecati! Proclamati cuvintele vietii!!!

Ieremia 18:6b “Iata, cum este lutul in mana olarului asa sunteti voi in mana Mea, casa a lui Israel! “

Romani 13:1-3 “Oricine sa fie supus stapanirilor celor mai inalte; caci nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu. Si stapanirile care sunt, au fost randuite de Dumnezeu. De aceea, cine se impotriveste stapanirii, se impotriveste randuielii puse de Dumnezeu; si cei ce se impotrivesc isi vor lua osanda.Dregatorii nu sunt de temut pentru o fapta buna, ci pentru una rea. Vrei, dar, sa nu-ti fie frica de stapanire? Fa binele, si vei avea lauda de la ea.” (pentru sistemul politic)

13. Casa noastra va fi o casa a sperantei, a binecuvantarilor, a transformarii, a uceniciei, un loc care va trimite oameni in afara.

Ii multumesc lui Dumnezeu si colegilor mei pentru aceste promisiuni de care aveam nevoie.

Nou

Virgy — Mon, 03 Oct 2011 19:44:27 +0000

„Invatatura-i lumina, iar nestiinta obercaila.” Taras Sevcenco

De multe ori ni se pare ca stim totul si uneori ca stim prea multe; ca nu mai avem nevoie de pregatire. Dar cand ajungem fata in fata cu o situatie, nu mai stim unde sa ne indreptam. Nu stiu daca ati trait aceste momente. Eu le-am trait. Au fost momente cand m-am trezit constransa intr-un colt si nu mai stiam unde ma aflu si ce trebuie sa fac. Care este sfoara pe care trebuie s-o trag si panza de păianjen sa se spulbere?

Da, din cauza necunostintei poti sa renunti si sa te sperii de IMPOSIBIL.

Nu vorbesc aici de faptul ca trebuie sa ne incredem si sa ne bazam doar pe cunostinte; sau ca succesul in viata depinde de cunostintele acumulate. Nu. Eu vorbesc de cunostinte si momente pe care sa le folosim stand in preajma oamenilor care au trecut prin situatiile prin care urmeaza noi sa trecem.

Lucrurile de care ne lovim in viata nu sunt situatii unice. Au trecut si altii pe-acolo. Atunci de ce sa nu invatam de la ei?

Asa am ales eu sa ma inscriu la Scoala de Pionerat si Lideri (SPDL) din Norvegia. Sunt aici de doua saptamani pentru ca am ales sa ascult vocea Lui. Stiu ca acum e timpul sa fiu aici. Acum e timpul meu pentru pregatire pentru lucrarea de pionerat din Moldova. Pentru ca anul urmator va incepe cu evenimente noi pentru mine in lucrarea de misiune la care sunt chemata, mi-am zis ca e intelept sa vin in Norvegia si sa invat de la misionari cu experienta. Toti profesorii mei de aici sunt oameni ai lui Dumnezeu care au inceput lucrari noi in locuri noi. Au o experienta de ani de zile, au trecut prin momente de descurajare, de imposibilitate, de incercare, chiar au fost in situatii de a-si pierde viata. Dar au biruit cu Dumnezeu.

Saptamana trecuta am avut-o ca profesoara pe Darlene Cunningham (sotia lui Loren Cunningham, fondatorului organizatiei noastre „Tineri Pentru Misiune”). Ea ne spunea ca atunci cand incepi lucrari noi in locuri noi e important sa stii ca Dumnezeu ti-a vorbit sa mergi acolo. Pentru ca atunci cand vei trece prin situatii dificile, va trebui sa te intorci la ceea ce ti-a vorbit El. Iar cand incepi o lucrare intr-o tara cu un trecut comunist trebuie sa stii ce crezi si de ce crezi ceea ce crezi. Nu e o intrebare usoara. Dar e atat de important sa fii convins de ceea ce crezi.

Cateva zile am avut subiectul „Inima lui Dumnezeu pentru Europa” cu Andreas Nordli, liderul SDPL. Probabil ca stiti situatia actuala spirituala a Europei. Europa, care a fost un continent preponderent bazat pe principii crestine, se indreapta spre una dintre aceste 4 directii:

Islam
Secularism
Radacinile precrestine (sau pagane, de unde a inceput Europa secole in urma)
ISUS

Eu am speranta in Isus si cred cu putere ca Europa se indreapta spre Isus. Dar aceasta depinde si de noi. O intrebare despre noi ar fi: Traim noi ca oameni ai sperantei? Daca da, atunci nu vom fi pasivi fata de continentul nostru. Il lasam in mana ideilor care ne vor ucide generatiile sau ne ridicam? Suntem generatia care nu tace? Sau suntem generatia care da mita, care e parte a coruptiei, care tolereaza neadevarul?

Un exemplu de generatie care a schimbat lumea, nu o tara, este generatia apostolului Pavel. Europa a devenit crestina printr-o singura generatie: Pavel in Macedonia; Andrei in Ucraina, Romania, Moldova etc.

Asa mult imi doresc ca in Moldova sa ne ridicam generatia care nu va tace, ci va influienta.

Care e rugaciunea pe care trebuie s-o spunem pentru tara noastra si pentru continentul nostru? Ucenicii L-au intrebat pe Isus: „Doamne, invata-ne sa ne rugam.” (Luca 11:1)

In istorie mereu minoritatea a schimbat majoritatea (spre exemplu, miscarea moraviana). Si noi avem posibilitatea sa aducem o schimbare.

Noi trebuie sa vedem Europa si Moldova nu prin ochii nostri umani, ci din perspectiva lui Dumnezeu. Perspectiva Lui e mila, indurarea si dragostea; dorinta de-a intoarce inimi ratacite spre El, Creatorul. Toate natiunile sunt pretioase in ochii Lui. Noi le separam si le clasificam, insa Dumnezeu nu face asta.

Vreau sa va las cu o scurta poveste „Flori pentru Rege.” Regele unei tari bogate urma sa se casatoreasca. Pregatirile au luat mult timp. Fiecare servitor din Imparatia lui a avut o anumita responsabilitate pentru nunta faimoasa a Regelui: bucatari, designeri, portari etc. Toate au fost aranjate si puse la locul lor. Sala era plina de lumina. Randuri lungi de mese isi pierdeau capatul in spatele salii. Mirosul de lumanari parfumate umplea aerul salii. Mirii au intrat sub sunete de muzica. Oaspetii asteptau nerabdatori sa intre ca sa vada frumusetea si ospatul. Si aveau o traditie: fiecare oaspete trebuia sa aduca flori pentru Rege din localitatea din care venea. Dupa cateva cuvinte de inceput, s-a anuntat timpul „Flori pentru Rege.”

Acesta era un moment solemn. Fiecare oaspete isi aducea cele mau frumoase si parfumate flori din localitatea lui. Rand pe rand, oaspete dupa oaspete, munti de flori, parfum ametitor, zambete. Dar bucuria Regelui era cea mai importanta pentru ca acest Rege iubea mult florile, pur si simplu le adora. Numai mireasa ii cunostea secretul lui fata de flori. Cu multi ani in urma, Regele era pasionat de gradinarit. Si acum era, dar putini stiau. El a calatorit mult si in diferite tari. Pe unde mergea aducea seminte de flori. Acasa in gradina lui crea diferite specii, unice specii. Si acum se bucura sa vada aceleasi flori unice si frumusetea lor care nu s-a pierdut; si cum sunt aduse din toata tara. Le stia pe nume. Le stia dupa miros.

In bucuria lui, Regele nu observase ca s-a terminat randul lung de oaspeti. Si astepta inca… Era in asteptare. Astepta ceva. Astepta flori. Dar oaspeti cu flori nu mai erau.

Regele si-a rotit privirea prin sala si s-a incruntat, intreband: „Mai lipsesc cateva specii. Cine nu mi-a adus florile mele?” Dintr-un colt s-a ridicat cineva si cu o voce tremuranda a spus „Iertare, Regele meu, eu, nu am adus flori. Nu mai sunt flori in tinutul nostru. Au murit toate. Nu mai am flori pentru Rege.” Fata Regelui s-a umplut de intristare. Lacrimi mari au inceput sa-i curga pe obraz.”

Aceste flori sunt natiunile pe care le-a creat Dumnezeu. El le iubeste. Le adora. Dar cine le va ridica si va avea grija de ele pana la venirea Regelui?

Moldova este una dintre aceste flori. El a creat-o. Ma lupt s-o pot aduce frumoasa si plina de parfum la nunta Regelui. Dar am nevoie de tine, de tine, de tine. Mai multi vom face mai multe.

De aceea fac ceea ce fac. De aceea sunt aici. Vreau sa stiu cum sa sap intr-o gradina noua. Vreau sa scot comori din zgura, dar am nevoie sa invat de la oameni ai lui Dumnezeu care si-au sacrificat viata pentru Rege si natiunile Lui.

Niciodată nu-i suficient in a invata…

SOPL

Virgy — Mon, 26 Sep 2011 18:24:04 +0000

Pe pamant norvegian….

Al doilea avion aterizeaza in aeroport. Am ajuns in Norvegia. Ploua. E seara. E 18:40. Capul mi-i plin de ganduri. Simt oboseala in tot corpul. Mai am nevoie de putere. Trebuie sa iau biletele pentru tren. Si doar pe la ora 21:40 e trenul spre Stange. Pe la ora 01 ajung in statie…

In baza e frumos. Casele sunt din lemn. Ce frumos. E ceea ce imi place mie. Camera mea e linistita pentru ca nu au venit colegele mele. De fapt, voi avea numai doua colege. Desi e rece, mult mai rece, imi place aici.

A doua zi – vineri – m-am trezit pe la ora 10:00. E liniste in jur. E prea liniste? La bucatarie am cunoscut cativa staffi din baza. Am vazut sala de clasa unde voi studia pentru trei luni. L-am intalnit pe liderul Scolii. E mai frumos ziua aici.

Sunt plina de viata. Oare am scapat de stresul pe care l-am avut in ultima saptamana. Seara am fost pe malul lacului. Ce frumusete! Am mancat banane cu ciocolata coapte pe jar!

Sambata e o zi la fel de frumoasa cu soareeee. Rar vezi soarele pe aici. Sunt 11C.

Duminica. Sunt aici. Chiar sunt in Norvegia Seara la ora 17:00 a inceput SOPL. Am inceput cu cina. Apoi am avut timp de inchinare. Foarte diferit de ceea ce sunt eu obisnuita.

Anxietatea a intrat pe cale. Descoper ca ma adaptez inca. Si e greu sa trec prin perioada asta. Sunt zile de zdrobire si nervozitate. Mintea mea e in Moldova…

Totusi la ore sunt foarte concentrata. Rugaciunea mea e sa nu pierd nimic din ce ai pentru mine chiar daca imi este asa greu in perioada de adaptare.

Cateva ganduri despre prima saptamana de invatatura:

- Daca poti vedea departe in trecut, atunci poti vedea si departe in viitor.

- Dumnezeu ma va ajuta si acolo unde nu am o persoana in echipa mea.

- Trebuie sa-mi comunic viziunea foarte clar!!!

- Chiar daca am o echipa de 6/8 persoane trebuie sa iau decizii ca pentru echipa care va fi in viitor, poate 50 de persoane.

- Sa avem intalniri de echipa cand discutam anumite subiecte si carti.

- Dumnezeu mi-a vorbit despre nevoia de rugaciune in Moldova. Nu stiu de ce poporul meu nu vede prea multa importanta in rugaciune. Depinde cum Il vede pe Dumnezeu aici. Ma rog ca sa facem un Tur de rugaciune in 2012 prin toata Moldova. Ideea e sa cercetam inainte de a merge mai departe, asa cum a facut Neemia cand a venit sa zideasca zidurile Ierusalimului.

- Versetul care a fost primit la o intalnire de rugaciune in Norvegia pentru Moldova acum 2 ani:

“Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus niste strajeri care nu vor tacea niciodata, nici zi, nici noapte! Voi care aduceti aminte Domnului de el, nu va odihniti deloc! Si nu-I dati ragaz, pana nu va aseza din nou Ierusalimul si-l va face o lauda pe pamant.”

Some thoughts about first week:

- If you are able to see far away in back, you will be able to see far away in future. I descovered last year that we Christian people from Moldova don’t know our history. Many times I see in this the reason why Moldovian people are hopeless. Also like a nation are staying to the same level (econimcal, political problems etc.)

Question: What can do YWAM Moldova in this area?

- God will help where I don’t have a person to help me- In our team we need a person who can be envolved in financial system. This truth make me to relax.

- Comunicate your vision clear – I am praying for this to know how to do this.

- Long term thinking – In pioneering me and my team must to consider very much this.

- Take time with your staff to read and discuss books – I will ask my staff to read the first book for discussion „Daring to Live on the Edge” by Loren Cunningham. We will start to disscus about this book in January 2012.

- Prayer tour – I and Lilia received an idea from God during the prayer time for Europe on Thursday. Moldova need more prayers! Also like Nehemia when he came in country first he investigated country after he started to re-build. This is idea that I had in my mind for next year. To have a prayer tour through Moldova.

- With one generation Europe became a Christian continent – This gives me hope that my generation can change Moldova.

- I was inspiring by Prayer house and Publishing here in Grimerud. I am thinking how we can implement these in YWAM Moldova.

II. The articles that I read

„What makes Unity difficult?” it’s also my question when I am working with different people in one team. It seems that indifference and selfishness can make unity difficult. For example, if in my team there are problems, and there are always, and I am starting to pray with persons, I am starting to take care of their needs, I am starting to serve as I can, I am starting to hear God’s voice for them, THEN „the difficult becomes a blessing in our midst”, THEN each person from can say „Yes, I have a family here. She is not just my leader, she is a serving leader which reminds me about Jesus, our Leader. I want to be like them.” We need each other. We have this need deep in our heart.

The article „The defining moment” challenged me to think about the impact of God’s word, about the impact of God’s people. When a society hasn’t a foundation to build it must to turn back to God’s values. But for this must to rise the brave people of God. The people who can take out from Bible principles and can apply these. Also these values must be personal values, His people must to live their lives based on His values.

The results? Like in Europe after the war came the feeling of hope for a better Europe.

III. Biblical concepts:

Some biblical truths that I heard and I want to learn these are:

1. Each gift it’s very important (Matthew 25:15). As a leader my job is to emphasize gift of people from my team – I am thinking now how I can change my mind more to start to think this about all gifts, not just about some gits. Thinking and praying I understood that I must to link each gift to God. Because He is the Creator of each gift. Yeah, I took a decision as leader I will appreciate people from my team by saying them about how much I need them in our team.

2. Integrity means fruits and roots should match (Matthew 23:25). - I was started to evaluate myself: How I was like leader of DTS regarding to integrity? Some of actions was reflecting roots, some didn’t. I will evaluate myself of the end of week through this truth.

3. All guidelines must to reflect a servant leadership. Dischipleship by teaching, not by rules – This is a truth that I will consider when we will write a guideline for YWAM Moldova.

Facts:

In Europe there are 48 nations with less than 1% active people from Evangelical Church.

There are 200 cities/towns in Europe without a church.

One story that I heard during the first week and I like it’s about the missionary from Mongolia. Mongolia hadn’t a Christian presence. This missionary started to plant churches. He decided do not use translated songs for worship time but to encourage people from the church to write their own songs in their language. So they started to compose songs. One time one guy was thought that they need a book of songs. He started to collect and to write these songs. After this he realized that he needs a printer. The missionary had a printer. So they print first book of mongolian songs. After a time another church heard about this book of songs. They came to the guy who had this book and asked him to give them a book. The guy sent him to the missionary. The missionary told him that the ink was done. He gave to this guy 20$ and sent him to a copy center. After a time another church heard about this book. They came to the first church to ask for book. The guy also sent them to the missionary. The missionary told him that the ink was done. And it’s need money to put ink. The missionary came to church. He took the book and he burned it.

Marea

Virgy — Fri, 02 Sep 2011 09:58:43 +0000

Ma incanta marea…

O ultima zi la mare…O vad asa frumoasa, desi zbuciumata. GANDURI…Ea nu ar vrea sa fie zbuciumata, eh…dar vantul, el o preseaza, el o starneste. Altfel, ea ar fi linistita. El…o forta exterioara, o zbuciuma?

E neputincioasa marea? Si ce daca sufla vantul?…ea ar trebui sa ramana linistita, daca nu vrea sa fie zbuciumata. Ii sta in putere sa faca aceasta? Se pare ca nu.

E o lupta azi intre VANT si MARE!!! E o lupta de secole. Dar cine baga in seama aceasta lupta? Cine o observa? Cui ii pasa de ea?

Prea neputincioasa, mi se pare, marea. Prea puternic si orgolios e vantul.

Si totusi…marea e o luptatoare! Nu se lasa intimidata. Ea lupta cu vantul si-si arunca valurile si stropii de apa pana sus, spre cer. Toti o numesc “infuriata”! Dar mie mi se pare ca e o luptatoare, nu infuriata.

O admir: e incantatoare; e perseverenta. Dar…nu-si depaseste malul, oricat de zbuciumata ar fi. Da, isi trimite valurile mai departe decat ieri, dar si le retrage rapid inapoi. Exista o intelegere intre ea si uscat? Ii este frica de uscat. O, nu!!! Sa fie si fricoasa? Nu mi se pare asa…mai degraba, e o lege a marii: isi cunoaste limitele puse de Creatorul. Dar vantul si malul nu-si cunosc limitele? Ma intreb…

O admir si ma gandesc cum a vazut-o Meniuc in eseul lui…”Marea e stranie. Se duce o lupta pe care n-o pot intelege, e ceva ce se petrece in adancuri, in noianuri, in departarile noptii.”

Alta data o vede altfel: “Marea toata se stravede in luminite farmecatoare. O admiri, te simti incantat, dar nu te-ntrebi prin ce zbucium a trecut, ce furtuni i-a fost dat sa sufere o noapte intreaga, spre a fi, in sfarsit, sublima si maiestoasa dimineata.”

Marea stie sa fie zbuciumata, atunci cand e momentul. Dar stie sa fie si sublima si maiestoasa!!!!

Ma incanta marea….

Ma linisteste, chiar si atunci cand e zbuciumata….

Stiri

Virgy — Thu, 21 Jul 2011 13:33:42 +0000

Lucruri noi-noi locatii!!!

Flamanzi dupa Creator!!!

Planul nostru iniţial a fost să mergem in misiune pentru primele 4 săptămâni în Constanţa, România, şi apoi în ultima jumătate a misiunii sa mergem in Vinitza, Ucraina. Cu toate acestea, Dumnezeu a redirecţionat paşii noştri, prin refuzul vizelor pentru România. Aceasta inseamna ca in ultima saptamana a perioadei teoretice am găsit o locaţie nouă de misiune si anume baza TPM din Ternopil, Ucraina.

Ei au fost deschisi sa ne primeasca atat de rapid şi ne-au ajutat la stabilirea posibilităţilor de a sluji in lucrarile lor si ale oraşului.

În timpul acesta de 4 saptamani, am fost capabili să lucram într-un orfelinat. Copiii sunt adusi aici din diferite motive. De exemplu, o mama cu 5 copii: ea s-a imbolnavit si a fost internata în spital, astfel încât copiii au fost adusi in acest orfelinat pana cand ea s-a facut bine. În alte cazuri, copiii au fost scosi din casele lor din cauza abuzurilor din familiei. Studenţii nostri au avut responsabilitatea de a planifica şi a pregăti povestiri biblice, jocuri, cântece şi alte activităţi. Ei au facut o treaba excelenta!

O alta lucrarea a fost sa gatim o masa calda si in 2 seri pe saptamana mergeam la un grup de persoane fără adăpost. Am gatit mancarea şi apoi ne-am alaturat la o persoana din biserica locală care se ocupă de aceasta lucrare. Le-am servit mâncarea si apoi am avut un mesaj evanghelistic şi mărturii. Sharon, liderul echipei, a fost prima din echipa noastră care a împărtăşit un mesaj intitulat “Isus a venit să dea viaţă”. După mesaj ea le-a lăsat provocarea de-a alege: viaţa sau moartea. Persoana responsabila de lucrare, de asemenea, i-a provocat şi le-a dat posibilitatea de a-L primi pe Hristos. Mai mult de 10 persoane din grup au ales viaţa cu Isus. Aleluia!!!

De asemenea, am avut posibilitatea de a merge pe stradă şi de a împărtăşi Evanghelia. Fiecare dintre studenti au poveştile lor despre aceasta şi experienţe cum Dumnezeu i-a calauzit să vorbească cu oamenii.

Aici sunt câteva experienţe ale studentilor nostri din prima parte a misiunii:

Estera: ”Îmi place foarte mult atunci când mergem în orfelinat. Dar, în acelaşi timp, este greu pentru mine. Aceasta din cauza că am observat în fiecare zi problema copiilor: nu au parte de dragoste. Aceşti copii sunt foarte talentati si frumosi. Ii cer lui Dumnezeu: “Dă-le o familie bună, un mediu bun în care sa-L pot cunoaşte pe Isus!”

Irina: ”Prima dată când am fost să le ducem mâncare oamenilor strazii, am observat că cea mai mare nevoie a lor nu este doar mâncarea, ci comunicarea şi iubirea.”

Iar in 19 iulie vom merge in a doua locaţie. Vom merge in Vinitza. Acesta este un alt oras din Ucraina. Acolo, un cuplu a pionierat o baza TPM. Prima săptămână vom sluji într-o tabara pentru copii si adolescenti. Vom fi acolo 3 saptamani.

Ca si lider al Scolii, pot spune ca Dumnezeu foloseste echipa noastră de a schimba alte vieti şi perspectivele despre viata ale oamenilor pe care ii intalnim.

Va invit sa ne sustineti rugăciunile voastre:

1. Avem nevoie de cuvinte de la Dumnezeu, atunci când vom vorbi cu oamenii despre Împărăţia Lui.

2. Pentru relaţii bune şi sănătoase în echipa noastră

3. Pentru liderul şi coliderul misiunii (Sharon si Fanel), cereti-I lui Dumnezeu înţelepciune, ungere în autoritatea şi puterea Lui.

4. Pentru protecţia Lui peste fiecare dintre noi.

Vă mulţumim pentru sprijinul acordat în rugăciune!!

Puteti vedea cateva imagini, accesand linkul acesta: http://dtscahul.wordpress.com/2011/07/17/dts-outreach-in-ternopil-ukraine/

În numele echipei SIU Cahul,

Virginia G.

Ganduri

Virgy — Fri, 22 Apr 2011 20:48:05 +0000

De ce PASTELE???

“Daca Isus nu traieste in viata ta, de ce atunci Pastele?”

Aceasta ma intrebam azi dimineata. Imi place sa meditez profund la multe subiecte sau evenimente, spre exemplu, de data aceasta, Pastele.

…Multi oameni alearga prin oras si prin piata ca sa reuseasca, ca sa ajunga acolo, la acel eveniment. Toti cumpara, toti vand. Toti sunt stresati. Toti sunt ingandurati. Toti au ceva de facut si nu pot sa-ti raspunda la telefon.

Agitatia devine tot mai mare. Zilele fug, timpul se scurge. Forfota creste. Orasul se pare ca are mai multi locuitori. Masini si claxoane. Prietenii nu mai stau la o cafea.

Nu mai avem timp. Ne grabim. Dar unde?

La stiri…interviuri cu maicute care par a fi evlavioase mai mult ca oricand… multimi care urmeaza drumurile crucii ca sa aiba mai putine pacate…pelerinaje si pelerini la Ierusalim….Focul Sfant este adus pentru a 9-a oara in Chisinau…drumul va fi blocat de la aerport spre Catedrala din capitala…in Filipine pelerini care merg pe drumul Crucii si se biciuiesc pana la sange ca sa scape de pacate….

Si eu sunt grabita…dar nu-mi scapa de sub privire forfota si agitatia aceasta. Ci stau si ma uit la tot ce se intampla in jurul meu.

Si totusi nu inteleg ceva: De ce alergam? Unde ne grabim? De ce facem ceea ce facem? De ce nu ne luam trei minute sa ne gandim spre ce alergam?

In inima omului ai pus chiar gandul vesniciei….

Vecinii isi masoara saptamanile de post si incearca sa se scuze de ce nu au tinut mai mult timp. Toti vorbesc azi de Vinerea Mare. Fiecare are in minte ziua de duminica – Pastele.

Aceasta, de fapt, ne este destinatia alergarilor, agitatiei, pelerinajului.

Ne dorim sa fim mai sfinti. Si nu vorbesc aici de anumite categorii religioase, ci despre toti. Toti facem aceasta – ne dorim sa fim mai sfinti de Pasti.

Dar inima mi se face tot mai mica si ochii tot mai inlacrimati cand ma gandesc la Tine. Ai murit in chinuri groaznice pe cruce ca nici unul dintre noi azi sa nu mai ia crucea si sa ma mearga pe drumurile crucii. Ai fost biciuit, pentru ca nimeni azi sa nu mai mearga kilometri intregi si sa se biciuiasca pana la sange. Ai iubit pentru ca nimeni sa nu poata spune ca nu e iubit. Te-ai oprit si Te-ai gandit la noi si la viitorul nostru.

Si totusi…azi nu ne oprim doar 3 minute sa ne gandim spre ce alergam. Sa ne intrebam ce este Pastele pentru mine? Ce trebuie sa fac sau sa nu fac de Pasti? De ce fac atatea pentru ziua de Pasti?

Daca Isus nu este Domnul in viata mea, atunci de ce alerg cu atata putere spre ziua de Pasti? De ce ne agitam si ne biciuim? El vrea pace in inima noastra, ne vrea pe deplini dedicati Lui.

Sufer pentru ca multi nu cunosc iubirea Ta, nu aleg aceasta. Cum as putea sa le spun? Da-mi cuvintele Tale ca sa pot zdrobi fariseismul si religiozitatea din inimi!!!

Deschide-ne ochii cat nu-i tarziu si invata-ne sa ne intrebam de ce facem ceea ce facem!!!

Virginia G.

Scoli

Virgy — Mon, 18 Apr 2011 08:44:50 +0000

Insetati si flamanzi dupa El

Scoala Internationala de Ucenicie a inceput in 27 martie si are 4 studenti. Inceputul a fost unul bun si binecuvantat.

Suntem deja la inceputul celei de-a patra saptamani. Iar studentii sunt tot mai flamanzi dupa Dumnezeu si au tot mai multe intrebari: Care este planul Lui pentru viata mea? Cum pot sa-L cunosc si sa-L fac cunoscut in generatia mea? Ce plan are Dumnezeu pentru Moldova?

Ca si personal, ne-am integrat rapid in echipa si chiar s-a legat o relatie de unitate intre noi mai rapid decat ne-am asteptat. Aceasta ofera siguranta studentilor.

Desi suntem in pionerat si avem mai multe responsabilitati, pasiunea si bucuria se observa in vietile noastre. Aceasta pentru ca Dumnezeu ne da confidenta si speranta.

Ne bucuram de fiecare profesor care a fost pana acum aici si incercam sa ne imbogatim din invatatura si experientele lor.

Luptam sa avem relatii bune cu bisericile de orice denominatiune. Biserica Carismatica ne-a donat mese pentru clasa, Oastea Domnului ne-a donat scaune. Dorim sa ne implicam impreuna pentru largirea Imparatiei in Cahul.

Biserica Carismatica ne-a cerut ajutor pentru a incepe o lucrare noua printer tinerii din orasul Cahul. Acum suntem impreuna intr-un proces de rugaciune si framantare pentru a intelege caile lui Dumnezeu de-a ajunge la tinerii din oras.

Biserica evreilor mesianici din s. Giurgiulesti ne-au invitat sa ne implicam in grupul lor de fete.

Ne uitam la SIU nu ca la un proiect de 5 luni, dar ca la un pas spre fondarea TPM Moldova. De aceea, legarea relatiilor este asa importanta pentru noi.

Scopul nostru pentru aceste 5 luni e sa investim tot ce avem mai bun in cele 4 tinere studente, sa vedem inceperea unui proces de schimbare in viata lor, armonie in relatia lor cu Dumnezeu, sa foloseasca metode noi de evanghelizare pentru tineri etc.

Familia Kelly si Vicki Hoodikoff sunt pentru o perioada cu noi aici. Sunt o adevarata bucurie si binecuvantare. Ei ne ajuta in a crea relatii cu mai multe biserici din Moldova, ne dau invatatura cum sa fim mentori buni, conduc studiul biblic pentru SIU, mijlocirea pentru TPM Europa de Est, organizeaza serile de familie etc.

Am invitat si alti tineri sa vina la saptamanile deschise. Dupa o discutie cu ei, mi-au spus ca Il vad pe Dumnezeu in smerenia din viata fiecarui profesor, in relatiile dintre noi si in modul in care Il implicam noi pe Dumnezeu in viata noastra. Mai mult de-atat spuneau ca ei de mult nu au mai avut asa invatatura si asa model de misionari cum e Jim Isom.

Bucuria noastra e sa-i vedem si pe altii provocati de Dumnezeu. Cine stie daca nu unii ca ei vor fi viitorii studenti ai urmatorului SIU in Cahul?

Suntem uimiti de faptul ca Dumnezeu a intrecut asteptarile noastre pe acest pamant nou si insetat pentru lucrarea Lui.

Rugati-va impreuna cu noi:

Putere noua pentru fiecare dintre staffi
Studentii sa fie tot mai deschisi la invatatura noua
Administrare si organizare corecta
Influienta printre alte grupuri de tineri
Sa adunam banii necesari pentru misiune.

Multumim!!!