AMINTIRI…

Prima data cand Te-am observat ca vii in intampinare pe calea vietii mele, am inteles ca nu voi mai fi la fel dupa intalnirea cu Tine. Si atunci mi-ai spus ceva ce nu pot inchide in scrinul uitarii niciodata:
La inceput pe cand tu nici nu erai, Eu am coborat in lumea aceasta. Era o zi de sarbatoare in cer cand M-am nascut in micutul si neinsemnatul sat Betleem. Ingerii se bucurau si cantau, pentru ca era inceputul unei victorii celeste pe pamant. Simion, Maria si Iosif se bucurau si ei pentru ca Ma cunosteau. Ba chiar ma asteptau. Multe lupte s-au dat pentru viata mea: lupta cu furia lui Irod, lupta cu cei ce ma asteptau ca pe un Rege politic etc. Si totusi azi sunt aici Viu si Atotputernic pe calea vietii tale. Sunt gata sa-ti fiu Rege si Prieten.”
Mi s-a parut interesanta venirea Ta pe acest pamant si chiar viata Ta. Si in fata unei lumanari, infiorata de atata dragoste, uimita de frumusetea Ta, am deschisa, cu infrigurare, Cartea Cartilor. Am stiut ca acolo voi gasi ceea ce mi-ai povestit. Fila cu fila am savurat Cuvintele Tale pline de putere. Si acolo Ti-am recunoscut dragostea!!!
UIMITOR!!!
Era adevarat tot ce mi-ai spus in ziua in care ne-am intalnit!!! Pentru o clipa am inchis ochii si am vazut ceea ce s-a intamplat cu adevarat….
Te-am gasit, la inceput, intr-o iesle. Si totul era luminat de Prezenta Ta acolo. Maria si Iosif aveau imprimata pe fata UIMIREA!!! Buzele Mariei se miscau si avea un suras gingas…Cred ca fredona o melodie…Era, probabil, cantecul pe care l-a ascultat si Elisabeta cand Tu nu erai inca nascut. Inima ii canta de bucurie pentru ca a fost onorata de alegerea pe care I-ai facut-o, pentru bunatatea Ta, pentru ca esti Mantuitorul promis, pentru ca ai venit sa aduci Pacea.
Am vazut cum au intrat magii si Ti s-au inchinat cu daruri. Linistea, Lumina, Speranta, Pacea si Dragostea erau imprimate in aerul din staul si asa puternice erau incat au umpult intreaga lume.
Cerul….!!!! Cerul era plin de stele ca niciodata. Lumina lui cobora pe pamant si de tot ce se atingea numai era la fel.
Am admirat frumusetea in tacere. Si lacrimi mari se rostogoleau pe obrajii mei…lacrimi de bucurie. Am auzit ceva…erau niste sunete celeste….Cantau ingerii in cer!!! Era “o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu, şi zicând: “Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.”(Luca 2:13,14) Privirea mea era atintita spre cer. Dar niste voci indepartate m-au facut sa privesc spre staulul plin de lumina. Veneau pastorii galagiosi si plini de bucurie.
Acum nimic numai era ca mai inainte!!! Totul era nou!!! Pentru ca divinitatea a coborat pe pamant printre cei care nu meritau sa-i iubesti cu atata ardoare.
Atunci am ingenunchiat si am plans de bucurie!!!“
Am deschis ochii si am soptit: „Căci nici un cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.“ (Luca 1:37)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s