Dumnezeu pe strazile din tara mea…

Dumnezeu pe strazile din tara mea…

E abia o saptamana de cand am ajuns in Moldova, dar fiecare zi e atat de diferita si lucrarea de pionerat e atat de diferita decat imi imaginam eu. Iata ce a marcat ziua aceasta:
Asa cum va spuneam din 6-17 februarie avem retreat ca si echipa. Azi dimineata eu predam despre „Viziune si chemare”. Noaptea trecuta nu prea am gustat somnul ca a fugit de la mine.

Nu toate strazile au flori…

Eram cam obosita, dar stiam ca e o lupta spirituala. In timp ce predam si vorbeam exact despre valorile pe care trebuie sa le avem ca misionari de-a lungul implinirii viziunii, a sunat cineva la usa apartamentului nostru.

Nu asteptam pe cineva.
Dar am iesit sa vad cine-i. Cand am deschis era o femeie care cersea. Cand m-am uitat in ochii ei, ca niciodata, am vazut durere, singuratate si oboseala de a-si mai trai viata. La prima vedere parea imbracata ca de iarna. La noi acum sunt vreo -15 C. Dupa ce i-am dat o paine, cativa biscuiti si ceva bani, m-a intrebat daca nu am o pereche de cizme pe care sa i le dau. Pentru momente chiar nu mai stiam daca avem asa ceva in apartament de aceea i-am spus ca azi nu pot s-o ajut cu cizme si ma gandeam sa-i zic sa vina maine. In timp ce procesam rapid si imi imaginam cum ar veni si maine ca sa-i dau cizmele, am avut in minte imaginea ca la usa apartamentului nostru vin multimi de oameni cu nevoi si ca usile apartamentului sunt deschise pentru ei. A trecut ceva rece prin mine si momentul acela s-a pus ca o amprenta pe inima mea. Era ceva ce ma instiinta ca Dumnezeu vorbeste.
Dar ziua a trecut. Si am uitat de aceasta intamplare.
Seara mi-a aparut in fata ochilor chipul acelei femei din nou. Ceva ma cutremura cand imi amintesc de ea.
Nu stiu ce-i aceasta. Dar astept confirmari de la Dumnezeu in continuare.
Aceasta este a doua intamplare in echipa noastra doar intr-o saptamana. Marta (colega mea) a avut ceva asemantor saptamana trecuta cu o femeie care statea pe strazile orasului si nu avea nici familie si nici casa dupa ce a slujit intr-o familie o perioada.
Dumnezeu e aici si lucreaza pe strazile din Moldova.
Anunțuri

3 gânduri despre “Dumnezeu pe strazile din tara mea…

  1. jaloba angela

    am ramas impresionata si eu de intiplarea relatata de tine aici. din start va anunt ca nu sunt crestina, si totusi problemele care v-au framintat acea zi pe mine ma framinta de multi ani….un soc asemanator am trait in 2007 ,fiind la studii in romania, cind intr-un parc un batrinel vindea carti si alte maruntisuri probabil care i-au apartinut si care aveau mare valoare sentimentala pt el, la un pret de nimic….lacrimile din ochii lui m-au bulversat si unica reactie a fost sa-i intorc spatele si in goana sa ma intorc la camin, nici acum nu-mi pot explica ticalosenia mea, nici acum nu pot intelege de ce nu i-am dat macar citiva banuti ,caci moldoveanca fiind si fara un parinte ,u pea aveam bani…de alt fel cum nici nu prea am avut tota perioada aflarii mele acolo…..dar nu asta este problema, ceea ce vroiam sa spun este ca aici in tara mea,intilnesti zilnic zeci de cersetori, dar in realitate ”muritori de foame” sunt sute, acest mic numar se datoreaza doar faptului ca moldovenii sunt mindri si doar i culmea agoniei vor cersi, si aceste lucruri voi le stiti mai bine ca mine….ma rog, asta este moldova, asta suntem noi, intrebarea care ma framinta este:”unde-i dumezeu?….cel ce a promis nu belsug si bani, ci ca nimeni nu va suferi….ca doara toti suntem creatia lui….cum un dumnezeu atit de bun isi lasa creaturile sa moara de foame?????…..

    1. Virgy

      Buna, Angela
      Numele meu este Virginia si locuiesc in Cahul.
      M-am bucurat mult ca ai citit articolele de pe blogul meu. Si ma bucur ca mi-ai adresat intrebari foarte bune.
      Inteleg experienta ta cu acel batranel. Acestea nu sunt situatii usoare, asa cum spuneam si in articolul meu de mai sus. Dar sunt situatii cand pur si simplu le pierdem si chiar nu stim ce sa facem. Insa oricand poti ajuta pe altcineva acum, caci acea oportunitate cu acel batranel nu se mai intoarce.
      Vis-a-vis de intrebarea care te framanta, daca imi permiti as vrea sa-mi spun parerea.
      Si parerea mea e ca este cu adevarat greu sa vedem situatii cand oamenii mor de foame. Si ai dreptate ca Dumnezeu nu ne-a promis belsug si bani, dar cand ne uitam in Biblie (imi permit sa citez argumente din Biblie pentru ca Ea este autoritate pentru mine si pentru ca am vazut ca in alt comentariu vorbeai despre Moise si intalnirea lui cu Dumnezeu), El nu a promis nici lipsa suferintei. El Insusi a suferit pe cruce si a suferit groaznic. Se zice ca din cauza durerii fizice crucificatul moare in 24 de ore. Isus a murit in 6 ore. Pentru ca El a murit din cauza suferintei produse de pacat, nu din cauza pierderii sangelui, a durerii fizice. El care nu a stiut ce-i pacatul a suferit si a murit din cauza pacatului tuturor oamenilor.
      Iar pentru si despre noi oamenii, Isus ne-a spus ca „in lumea vom avea chinuri, dar sa fim curajosi ca El a biruit suferinta” (aceasta e o parafrazare din traducerea englezeasca).
      Si acest adevar il pot confirma si din experienta mea. Faptul ca am o relatie cu Dumnezeu, aceasta nu inseamna ca nu sufer in anumite situatii.
      Da, asa cum spui, toti suntem creati de catre Dumnezeu si ca Dumnezeu e bun. El e bun si acesta e caracterul Lui. El mereu e asa si asa va fi, nu se schimba. Acum intrebarea e ca de ce atunci Dumnezeu lasa creaturile Lui sa moara? Parerea mea e urmatoarea:
      1. Dumnezeu de multe ori nu lasa si nu vrea sa li se intample oamenilor sa moara de foame, dar ei au ales sa mearga pe o cale care i-a adus in acest punct. Si explic imediat. Sunt oameni care mor de foame si sunt saraci, din cauza ca au ales alcoolul, drogul, prostitutia etc. in mod constient sau cineva le-a zis ca nu e bine si ei totusi au ales. Si au ajuns azi pe strada sau chiar stau intr-o casa, dar cersesc. Deci Dumnezeu, nu ne-a facut roboti. Ne-a creat cu vointa si ne-a dat posibilitatea sa alegem. El nu ne forteaza niciodata, ne lasa sa alegem, sa discernem ce e bine si ce e rau. Si noi oamenii alegem. Orice alegere are anumite consecinte.
      2. Isus spune la un moment cand vorbea cu ucenicii Sai ca pe „saraci si vaduve mereu ii veti avea cu voi” (cand Iuda se supara ca de ce Maria a spart vasul cu un parfum scump si L-a turnat pe capul lui Isus si pe picioarele Lui, si nu a vandut parfumul si sa dea banii saracilor). Adica mereu vor fi oameni saraci in jurul nostru. Sunt situatii cand oamenii au ales bine, nu sunt betivi, nu consuma droguri, dar pur si simplu nu au suficient sa traiasca. Ei, eu cred ca aceste situatii sunt pentru noi oamenii din jurul lor. Adica intrebarea e „Cum noi avem grija de saracii si vaduvele si orfanii din tara noastra?” Aici ni se masoara adancimea dragostei fata de semenii nostri. In cartea Proverbe din Biblie se spune ca cel care are grija de vaduve si orfani, va fi rasplatit de Dumnezeu.
      3. Si daca sunt si alte situatii despre oameni saraci, care nu se incadreaza in aceste 2 categorii, inca nu am un raspuns. Pentru ca nu am raspunsuri la toate intebarile. Si aceasta e ceva normal. Nu e posibil sa le cunoastem pe toate.

      Uite cam aceasta e parerea mea 🙂

  2. jaloba angela

    salut!
    ma bucur enorm de mult ca putem comunica si discuta anumite probleme cu care ma confrunt si la care cu greu gasesc,si nu intotdeauna, raspunsuri. aici voi face o paranteza,caut mereu oameni avizati care sa ma indrepte corect si cu care sa pot discuta, ceea ce pe la noi mai rar intilnesti, caci in goana dupa averi, rar mai avem timp pt suflet si cu atit mai mult pt discutii cu altii(eu, am timp destul, si am decis sa-l utilizez in aprofundarea cunostintelor generale, iar conversatiile sun una dinoptiuile de realizare). Deci,mentionai mai sus despre posibilitatea de a alege si a discerne intre cele doua culmi opuse(bine si rau), pe care ni le-a oferit dumnezeu in mare lui dragoste fata de noi….studiind biblia si avind alte surse printre care si crestine, am dedus ca dumnezeu stie cu mult inainte ce vom alege si soarta noastra este deja pecetluita acolo ”undeva”, este ca un fel de predestinare….acum apare problema caci cum putem alege daca viata noatra deja este inregistrata minutios undeva, cum poate fi vorba de alegeri daca de fapt am fost creati anume asa incit sa implinim o viata dupa niste parametri bine stabiliti,or aici este voarba doar de senzatia care poate fi numita si autoinductie ca de fapt alegem dar in esenta nu facem decit sa urmam o cale bine stabilita in prealabil de domnul…..concluzionez ca de fapt nu alegem nimic…dar in final mai si suntem condamnati de asa zisele alegeri care au generat greseli si zvirliti cu nerusinare in focul vesnic….cum se poate sa raspundem pt ceva ce deja era hotarit si nu de noi?…oare nu suntem ,de fapt, doar niste marionete de care papusarul se satura si nu face decit sa le condamne la foc pt simplu motiv ca sau uzat????
    P.S1:Nu-mi puteti da si mie o adresa la care sa ma inregistrez si unde sa putem comunica mai des??? MERCI MULT!!!!
    P.S.2:Scuze de faptul ca m-am abatut de la subiectul articolului tau,dar am gasit ceva in raspunul pe care mi l-ai oferit si am gasit de cuviinta sa iti mai destainui una din intrebarile mele……merci de atentie si de timpul tau pe care l-ai oferit conversatiei cu mine!!!!!!!!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s