INDIA 2009

…căci Domnul m-a uns să aduc vești bune celor nenorociți
El m-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită
Isaia 61:1

Luna mai a fost o lună de mari transformări și de multe călătorii! După călătorii lungi cu trenul și avionul, am poposit în New Delhi. Un pământ total necunoscut pentru mine, un popor total diferit, o cultură care mi-a provocat multe întrebări.

Acolo am hotărât să plec după ce am primit călăuzirea de la Dumnezeu că să-mi dedic timpul pentru o lună în India.

India este o țară a contrastelor: oameni frumoși și idoli urâcioși; copii P1010091bogați din casta superioara și copii ai străzii, care se hrănesc de prin gunoi; o sete de nedescris după sfințenie și o întelegere greșită a sfințeniei adevărate (vaca-animal sfânt) etc.

Scopul nostru ca și echipă a fost cel din Isaia 61:1.

Spre inimile micuților cu ochișori negri….

Copiii au fost ținta acestei misiuni. Am lucrat în două orfelinate din Patna conduse de o româncă, ea este acolo de 10 ani. Viața acelor copii este umbrită de mediul famiilor din care au venit (închinători la idoli, vrăjitori, familii ale străzilor și gunoiului). Totuși în ochii lor citeam liniștea și multumirea că sunt într-o casă în care li se asigură mâncare, haine, școlarizare, suport spiritual. Unii au avut deja întâlnirea personală cu Isus. Noi am avut rolul să le vorbim despre Cine este Isus în viețile noastre. Am făcut-o direct prin mărturii și discuții cu ei, le-am demonstrat prin dragostea pe care le-am oferit-o, prin evanghelizările pe care le-am făcut împreună în mahalalele de copii săraci, ai străzii. Am dezvoltat relații cu ei și le-am spus că nicio muncă nu este mai puțin importanta, spălând pături împreună. Pentru indieni fiecare castă (nivel social) își are domeniu de muncă, pentru cei care sunt profesori, spre exemplu, e o rușine să frizeze pe cineva.

I-am slujit duminica în biserca de casă pe care o au cu: rugăciuni, predici, mărturii, încurajări la o viața dedicată pentru Isus.

Evanghelizările prin mahala le-am făcut împreuna cu acești copii de la orfelinat și cu alte 2 organizații, o biserică din Patna. Dumnezeu ne-a îndemnat să luptăm în rugăciune pentru acești copii săraci, care au parte doar de școala de alfabetizare inițiată de biserica locală sau de organizație. Aici le-am prezentat scenete, Vestea Bună, lecții biblice, cântece, coregrafii etc. Pe lângă zecile de copii care veneau, aveam o mulțime de spectatori adulți, care veneau să vadă albii din mahalaua lor.

Și așa auzea Vestea Bună orice indian din mahala…

P1020575Botez într-un oraș lipsit de speranță

De 3 sau 4 ori în zi vedeam pe străzile orașului câțiva oamnei care duceau în spate ceva acoperit cu un material portocaliu. Nimeni nu le acorda nicio atenție, doar noi îi urmăream cu privirea și eram frâmântați de gânduri…Cel acoperit era un om mort. Unde îl duceau, bineînțeles la crematoriu…Era ars pentru ca sufletul să fie eliberat mai rapid și să se reîncarneze într-un animal (filosofia hindusă)…Dar pentru ca să-l arzi ai nevoie de lemne, iar lemnele sunt scumpe, deci numai cei mai bogați își permit. Cei săraci aruncă trupurile în Gange

P1000909Patna este un oraș care se întinde de-a lungul râului Gange, râul sfânt al indienilor. Această parte a Gangelui este considerată zona cea mai întunecoasă spiritual din cauza superstițiilor și închinării false. Mii de oameni morți sunt aruncați în Gange, tot mii de oameni se spală în apele lui, sperând că vor scăpa de blesteme și de păcate.

E o regiune lipsită de speranță: totul se face doar pentru azi, pentru mâine nu sunt așteptări…

Și totuși…aici în Patna, la orfelinat, am întâlnit-o pe Mongu, o indianca de 50 de ani, care-L iubeste pe Dumnezeul care a vindecat-o și a ridicat-o dintr-un scaun cu rotile din casele Maicii Teresa.

Ea a știut că noi venim și ne-a așteptat ca să se boteze în aceasta perioadă. Ziua botezului ei a fost o adevărată sărbătoare! Am stat lângă ea s-o încurajăm, am avut mărturii, coregrafie și cântece pentru acel moment de sărbătoare din viața ei. Ea afirma: Indiferent că sunt aici sau în altă parte, voi sluji întotdeauna lui Isus, și nu altor zei. El este totul pentru mine: familia mea, Cel ce mă asigură cu de toate, Cel care mă ține în viață și m-a ridicat din patul de boală, Cel care mi-a trimis acești oameni minunați.

Mărturia ei în apa botezului a adus o rază de speranță prin norii de întuneric ai Gangelui.

Ucenicizarea – o altă poruncă a Domnului…

Bihar Connections for New Generation a fost genericul seminarului la care am participat ca și echipă. Scopul nostru a fost să-i învățăm pe lucrătorii școlilor duminicale și cu tinerii cum să folosească mass-media în evanghelizare și cum să folosească diverse metode de evanghelizare pentru copii și tineri.

Am reușit să le transmite-mi cât de importantă este coregrafia, sceneta și pantomima pentru a face evanghelizare printre copii și tineri. Acesta este și profilul nostru, al Școlii Internaționale de Ucenicie din Mediaș.

Același mesaj l-am transmis și la o echipă de la Tineri pentru Misiune Patna, care era din Orissa (vestitul oraș al prigonirilor creștine din India). Atât ei, cât și copiii din orfelinat urmau să folosească aceste mijloace în lucrările locale.

P1050711O altă slujire am avut-o în Calcutta în casele Maicii Teresa. Am slujit femei cu boli cronice, unele țintuite la pat: le-am spălat hainele, le-am hrănit, ne-am rugat, le-am ascultat povestea vieții (unele știau engleza și comunicam). Le-am dus o rază de speranță în acele case unde se așteaptă moartea ca rezolvare a tuturor problemelor lor!

Lucrarea care m-a marcat cel mai mult au fost marșurile de rugăciune! Am avut rugăciune prin templele budiste, hinduse,pe lângă moscheele musulmanilor, pe străzile orașelor, prin casele oamenilor disperați etc. Am învățat să simt inima și durerea lui Dumnezeu pentru alte națiuni, de data aceasta pentru indieni, care sunt creația Lui atât de frumoasă, dar rătăcită…

P1040662
P1040742

RUGĂCIUNILE bisericii Emanuel – PENTRU NOI!!!

În supraaglomerația mașinilor pe drumurile Indiei; în căldurile de peste 40 de grade, a țânțarilor nemiloși, a viselor rele pe care le aveam, a riscului de-a ne infecta cu vreun microb, pentru ca nu întotdeauna mâncam în condiții sigure – Dumnezeu a avut ochii îndreptați spre noi. Și mila Lui ne inunda ca o ploaie în fiecare dimineață.

Mulțumesc că ați fost împreună lucrători cu Dumnezeu în misiunea din India din luna mai. Am fost conștienți mereu de puterea rugăciunilor care le înălțați pentru noi. După nopți nedormite din cauza căldurii, a țânțarilor etc, ne trezeam, totuși, dimineața cu noi puteri. Căci El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. Isaia 40:29 Am experimentat personal adevărul acestui verset în misiune.

Mulțumesc că m-ați susținut ca și biserică pentru ca eu să pot ajunge în India și să fiu o binecuvântare pentru acel popor!!!

Împreună am fost o binecuvântare pentru India!!!

Speranța mea este în Domnul că va binecuvânta puținul pe care l-am semănat acolo cu roade multe care să-I aducă glorie și slavă!!!

Continuați să vă rugați:

  1. Pentru cei care au intrat în relație cu noi și au văzut ce bun este Domnul, să se dedice doar Lui!
  2. Pentru cei 5 tineri din echipa noastră care au simțit o chemare pentru India pe termen lung.
  3. Pentru toți misionarii români, indieni, coreeni, americani din Bihar și toată India.
  4. Pentru mine ca să adun toată suma de bani pentru partea teoretică, pentru misiunea din India (nu am avut toți banii) și pentru misiunea din Republica Moldova.
  5. Pentru familia mea să recunoască puterea lui Dumnezeu pentru salvarea lor din păcat.


P1050677
P1050774 P1040595

Ea are un viitor și o speranță

P1010717Plină de viată, mereu pune multe întrebări, aleargă prin casă, discută cu oricine….

Dar povestea vietii acestei fetite de 4 anisori îti dă fiori.

S-a născut într-o mahala din Patna. Când a deschis ochisorii ca să vadă dacă lumea în care a poposit e ospitalieră sau nu, mama ei nu mai era în viată…A murit în timpul nasterii. În familia ei totusi mai era cineva: cei 4 frătiori si un tată disperat.

Ca si nou-născut, ea nu a înteles prea multe din ceea ce i se întâmpla, desi avea să-i afecteze întreaga viată.

Tatăl s-a recăsătorit, părăsind cei 5 copii. Cei 4 frătiori ai ei au înteles că trebuie să se lupte pentru viată. Dacă vor să trăiască, trebuie să mănânce. Unicul loc unde mâncarea era gratis, era gunoiul de pe stradă. Asa au supravietuit frățiorii ei.

Nimeni nu știe, însă, cum a supraviețuit ea. Când a găsit-o cineva , ea era într-o stare jalnică: aproape că nu se vedea printre munții de gunoi, cu mânuțele ei firave încerca să găsească ceva ca să mănânce. Aceasta era o muncă destul de dificilă pentru ea, care n-a fost alăptată, care nu s-a dezvoltat normal ca un copil de vârsta ei. Probabil avea 2 anișori. Nimeni nu știe data exactă a nașterii unui copil hindus.

Haine nu avea, erau ceva necunoscut pentru ea.

Persoana care a găsit-o a adus-o la acest orfelinat ca la ultima speranță.

Starea ei era gravă: un copil subnutrit, care avea “oasele” moi, ca gelatina. Organismul era infectat de ceva bacterii și intestinele pline cu ascaridă.

Era între viață și moarte…

Cei din orfelinat au primit-o cu brațele deschise, așa cum ar fi făcut Isus. Însă lupta pentru viața ei a presupus multă dedicare și luptă din partea personalului orfelinatului. După ce au consultat un medic și au primit o listă mare cu medicamente, a început adevărata luptă în corpul ei micuț și firav. Zeci de medicamente și siropuri trebuia să i le administreze la fiecare oră. Aceasta însemna ca o persoană să-și dedice tot timpul numai pentru ea. S-o ajute să facă excerții fizice pentru a-și mobiliza mușchii atrofiați.

Așa au trecut zile, săptămâni, luni…

Lupta era puternică: Viața sau moartea ei?

Ca o flacără ardea credința în inima lor că Domnul o va vindeca și îi va da un viitor și o speranță.

Vomita orice mânca, chiar și pastilele și siropurile muulte.

Mânca tot ce găsea pe jos prin bucătărie, doar așa s-a hrănit de când a deschis ochii. Iar ascarida îi slăbea organismul tot mai mult.

Și așa zi de zi..

Sunt 2 ani de când e în acest orfelinat și printre acești oameni care Îl iubesc pe Dumnezeu și pe ea.

Acum știe cateva cuvinte în engleză, 40 de nume de specii de animale și păsări etc. Și e încă în proces de învățare.

Uneori mai are obișnuița să adune mâncarea care cade pe jos. Totuși este cineva care continuu îi explică că nu-i bine.

Acum e așa puternică, e așa drăguță. Și cucerește cu ochișorii ei negri și curioși orice persoană care intră în casa lor.

Ea e copilul care mi-a atras atenția chiar în momentul când am pășit pragul orfelinatul.

Dumnezeu a hotărât în mila Lui să salveze acest copil după care Îi bătea inima cu putere în fiecare zi. Pentru Dumnezeu orice persoană este prețioasă, ca și această fetiță. I-a dat un viitor. Va face din ea o mărturie a dragostei și iubirii Lui în Patna și în toată India.

Ea este doar un copil fericit al Indiei, dar sunt mii de copii ai străzii care se luptă în fiecare zi pentru VIAȚĂ…

Dorești să te implici în viața lor?

Dorești să restaurezi Împărăția lui Dumnezeu printre acești copii?

Coboară pe genunchi, înalță vocea ta spre Tatăl nostru….

Cu siguranță vei primi un răspuns!

Dar nu lăsa răspunsul să piară, ci pune-l în acțiune!!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s